Gabriel Croitoru cu vioara Guarneri del Gesu „Catedrala” şi fiica sa, Simina Croitoru, cu vioara Paul Kaul ajung cu un recital special pe domeniul Castelului Salbek, în comuna Petriş din judeţul Arad, pe 17 noiembrie, într-un popas inedit al turneului ”Vioara lui Enescu la sate”.
Acest recital extraordinar face parte din noul proiect, Serile camerale Salbek – Salbek Chamber Music Series inițiat de reprezentanții Asociației Castel Salbek: ”Ne-am gândit ca în toate perioada de renovare a castelului, periodic, pe domeniu să aibă loc recitaluri, expoziții și alte evenimente care să țină vie vibrația culturală a zonei. Dacă acum câteva luni, ne bucuram să-i avem ca invitaţi şi să-i ascultăm pe mezzosoprana Ruxandra Donose, pe soprana Leontina Văduva și pe Ramón Vargas, în Salbek Opera Masterclass, acum suntem foarte bucuroși să anunțăm că violoniștii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, fiica sa, vor deschide acest proiect muzical de excepție, Salbek Chamber Music Series. Domeniul castelului Salbek din Arad devine un loc unde sunetele viorilor se împletesc cu istoria și frumusețea satului românesc”, spune Anamaria Mihăescu, președintele Asociației Castel Salbek.
Recitalul va avea loc la Căminul cultural din Petriș și are rolul de a atrage atenția asupra potențialului extraordinar pe care îl au zonele rurale din România, spune violonistul Gabriel Croitoru, care de peste zece ani duce vioara și muzica lui Enescu în România rurală: ”Satul din România este un tezaur ascuns. Incursiunile noastre în satele românești ne oferă o oportunitate unică de a explora potențialul uriaș al culturii noastre. Sunt încântat să văd astfel de inițiative de a salva patrimoniul și a dezvolta cultural o anumită zonă. Felicit organizatorii și mă bucur să deschid alături de fiica mea seria concertelor camerale de la Salbek, să ajung cu proiectul Vioara lui Enescu la sate şi aici.” (Gabriel Croitoru)
Gabriel Croitoru va cânta pe celebra vioară Guarneri del Gesù, supranumită Catedrala, care i-a aparținut lui George Enescu. Compozitorul român a fost posesorul unui instrument Stradivari (cel mai strălucit și mai scump constructor de viori din lume) dar a respins această „comoară”, preferând un Guarneri del Gesù din 1731, despre care afirma: „n-are poate o putere covârşitoare, în schimb, are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească.”
Simina Croitoru va cânta pe vioara Paul Kaul, pe care acesta a creat-o special pentru George Enescu. Denumită modelul George Enescu sau ”vioara tenor”, a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile și formatul mâinii stângi a compozitorului. Violonista Simina Croitoru are forma mâinii potrivită pentru a folosi acest celebru instrument, mai mare decât o vioară obișnuită.
Cele două instrumente au fost puse la dispoziție și se află în patrimoniul Muzeului Naţional ”George Enescu”.
PROGRAM MUZICAL
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU – vioara Paul Kaul
- Enescu : Lăutarul
- Halvorsen: Capriciu de concert pe teme norvegiene
- Igudesman – Tangouri și Valsuri
- Gardel: La Cumparsita, El dia que me quieras
- Frolov: Divertimento
Cu sprijinul: Asociaţia Castel Salbek, Salbek Opera Festival
Partener local : Primăria Comunei Petriş
Producător: Pro Contemporania
Partener: Muzeul Naţional „George Enescu”
BIOGRAFII
Simina Croitoru a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecționat în ciclul de licență și în cel de master la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzică. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țară, dar și alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 și-a început cariera didactică în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.
Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu. Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.
POVESTEA VIORILOR
Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara, denumită şi Catedrala, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.
După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-mă la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul și i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – știința lui și ceva din hazard – a sunat ca o violină matură. (…) Unii cred că-i violină veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)
În turneele din SUA și Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul și Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor și viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriașe, cărora cu greu le-a făcut față până la sfârșitul vieții.